Extras din

STRATEGIA EDUCAŢIONALĂ A

INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEŢEAN NEAMŢ

 PERIOADA 2020-2024

Inspectoratul Școlar Județean Neamț – realitate și perspectivă

 

Strategia educaţională a Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ, 2020-2024, ţine cont de realitățile educaționale specifice, pornind de la o diagnoză corectă a sistemului educațional, cu privire la îndeplinirea standardelor naţionale şi europene existente, valorifică potenţialul resurselor umane din sistemul educaţional nemţean, construiește planurile de dezvoltare anuale și trasează direcţiile de acţiune necesare rezolvării celor mai stringente probleme de sistem din judeţul Neamţ.

           Politicile educaționale promovate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ vizează punerea în aplicarea a celor douăsprezece deziderate ale Programului Național „România educată”, pentru orizontul anului 2030:

  1. Sistemul de educație formează cetățeni activi, cu valori europene, adaptați condițiilor economice și sociale, cu o cultură civică și democratică solidă. Cel care învață depășește un nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Este autonom în învățare, are capacitatea de a-și autoregla propria învățare și își poate identifica și gestiona singur emoțiile, fiind capabil să comunice astfel încât să aibă relații armonioase, în familie și societate;
  2. Educația este individualizată, centrată pe nevoile și aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare;
  3. Educația începe cât mai devreme în viața unui copil și continuă pe tot parcursul vieții sale;
  4. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație;
  5. Pentru educație se alocă resurse suficiente, în mod transparent și eficient;
  6. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev;
  7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educație;
  8. Sistemul de educație românesc este atrăgător pentru comunitățile academice din România și din întreaga lume, facilitând o intensitate crescută a mobilităților internaționale;
  9. Alfabetizarea funcțională a tuturor elevilor;
  10. Etica și integritatea sunt valori care transmit și se respectă pe tot parcursul educațional;
  11. Managementul educațional este unul profesionist și bazat pe inovație;
  12. Cadrul legislativ care guvernează educația este unul stabil și se bazează pe o viziune asumată.

 

Propunem, prin planurile de dezvoltare,  intervenții de substanță, la nivelul fiecărei școli aflate în risc, tranformând școala în comunitate de învățare funcțională prin crearea unui mediu confortabil, care să inspire și să încurajeze libertatea de gândire, motivându-i astfel pe tineri să își continue educaţia și instruirea.

Printr-o analiză concretă, vom identifica, la nivel județean, școlile care au elevi în situații critice de sărăcie, fapt care generează absenteism, abandon și carențe educaționale. În acest sens, la nivelul Inspectoratului Școlar Județean, se va constitui un departament special care se va ocupa în mod concret de aceste probleme: vor fi încurajate parteneriate cu ONG-uri implicate, vor fi atrase surse de finanțare locale și naționale, vor fi inițiate programe speciale și acest departament va funcționa până la eradicarea situațiilor critice descoperite.

În cadrul departamentului de rezolvare a situațiilor critice, vom dezvolta instrumente care să identifice primele semne de risc, ceea ce oferă posibilitatea de a fi luate măsuri prompte înainte ca problemele să se manifeste și înainte ca elevii să înceapă să se distanţeze de școală, să lipsească sau să o abandoneze, vom apela la serviciile comunitare din zonă, care reprezintă minorităţile, acolo unde este cazul, la angajatorii sau la organizaţiile societăţii civile, ceea ce facilitează găsirea unor soluţii holistice pentru ajutarea acelor elevi din grupele de risc, apelând la sprijin din exterior, la psihologi, asistenţi sociali, servicii comunitare sau asociaţii culturale.

Susţinerea și sprijinirea continuă a eforturilor depuse de corpul didactic, în munca cu elevii din grupele de risc, rămâne condiţia de bază pentru măsurarea eficacității măsurilor luate la nivel de instituţie. Apreciem că aceste deziderate  pot  fi atinse  prin abordarea unor politici manageriale responsabile și asumate de către ISJ Neamț, în colaborare cu unitățile școlare și partenerii, deoarece presupun eforturi continue în vederea înlăturării barierelor şi pentru dezvoltarea unei reţele de învăţământ care să garanteze construcţia unui învăţământ de calitate.

Prin susţinerea direcțiilor prioritare ale politicilor naționale ale învăţământului românesc, prin programele naționale aprobate și adaptate specificului judeţului nostru, putem defini o politică managerială care să propună o viziune şi o misiune, capabile să propună un proiect strategic pe termen mediu, pentru perioada 2020-2024.

           Sloganul instituţiei: 

,,Viitorul presupune Educație!”

            Viziunea

           Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ creează premisele unui sistem educațional echitabil, care permite accesul la educație de calitate tuturor persoanelor care beneficiază de acest drept, furnizând educație la standarde de calitate, definite prin lege, indiferent de vârsta, mediul socio-economic de proveniență, nevoile speciale, religia, etnia, opțiunile de viață ale celor care învață. În contexul respectului pentru principiile integrității și ale bunei guvernanțe, învățământul din județul Neamț încurajează autonomia instituțională crescută, într-o manieră incluzivă și transparentă, contribuind la atingerea obiectivelor strategice ale țării în domeniul educației, asumate la nivel național și european.  

 

   Misiunea

           Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ concentrează eforturile manageriale, prin direcții de acțiune concrete, în scopul rezolvării cauzelor disfuncționale din mediul educațional și a consecințelor acestora, cu accent pe managementul descentralizat al școlilor. Acest tip de management vizează, la nivelul instituţiilor de învăţământ, aplicarea direcțiilor de acțiune pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii, dezvoltarea competențelor elevilor pentru viață, asigurând în acest scop un mediu de învăţare pozitiv, de consolidare a calității produsului educațional, de inovare pedagogică, de adaptare la învățământul bazat pe echipamente digitale și de sporire a competenţelor corpului didactic, în vederea unei abordări corecte a diversităţii sociale și culturale, precum și în vederea dezvoltării unor tactici adecvate de combatere a violenţei și intimidării în școală.

         Valori şi principii

           Strategia de dezvoltare educațională a învăţământului din judeţul Neamţ, pentru intervalul de timp 2020-2024, impune respectarea și promovarea unor valori şi principii adecvate: competenţă, conştiinciozitate, continuitate, calitate, competiţie, cooperare, demnitate, inovaţie, implicare, onestitate, participare, respect, responsabilitate, transparenţă.

Pentru a transfera consecințele pozitive ale acestor principii care coordonează activitatea noastră, către unitățile școlare subordonate, ne vom îndrepta atenţia, prioritar, atât spre oferta educaţională, cât şi spre baza materială, resursele umane şi financiare de care este nevoie, încurajând o implicare continuă și eficientă a comunităţii, a părinţilor şi a autorităţilor locale, în viaţa şcolii, în baza unor parteneriate stabile care vor contribui la dezvoltarea durabilă a sistemului educaţional.

 

       Parteneri educaţionali tradiţionali:

  • Consiliul Judeţean Neamţ
  • Primăriile şi consiliile locale din judeţul Neamţ
  • Autoritatea de Sănătate Publică Neamţ
  • Inspectoratul de Stat în Construcţii Neamț
  • Biblioteca Judeţeana ,,G.T.Kirileanu”
  • Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamţ
  • Inspectoratul Judeţean de Politie Neamţ
  • Comandamentul Judeţean de Jandarmi Neamţ
  • Direcţia pentru Protecţia Consumatorului Neamţ
  • Agenţia Judeţeana de Ocupare a Forţei de Muncă Neamț
  • Direcţia Judeţeană pentru Tineret și Sport Neamţ
  • Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență ,,Petrodava” Neamţ
  • Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Neamţ
  • Direcţia de Cultură, Culte și Patrimoniu a Judeţului Neamţ
  • Agenţi economici
  • ONG-uri.

       Cooperarea cu partenerii europeni are la bază următoarele obiective:

  • Proiectarea unui plan de dezvoltare instituțională prin proiecte Erasmus+, care să includă priorităţile specifice județului Neamț;
  • Promovarea imaginii instituţiei la nivelul comunităţii, la nivel naţional şi internaţional prin proiecte de cooperare şi parteneriat;
  • Asigurarea accesului la mobilităţi în spaţiul european a unui număr cât mai mare de beneficiari, prin dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu instituţii similare din Uniunea Europeană;
  • Organizarea de activităţi de formare pe teme corelate cu programele Uniunii Europene în domeniile educaţiei, formării profesionale şi tineretului cu scopul dezvoltării proiectelor de cooperare europeană prin Programul Erasmus+;
  • Continuarea monitorizării şi evaluării în domeniul proiectelor, pentru ca rezultatul activităților să contribuie la ameliorarea calităţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale;
  • Implementarea strategiei europene de diseminare şi exploatare a rezultatelor proiectelor, prin identificarea exemplelor de bună practică, a metodelor inovatoare şi a rezultatelor profesionale transferabile;
  • Dezvoltarea de proiecte educaţionale care să contribuie la creşterea calităţii educaţiei, la dezvoltarea de noi competenţe şi performanţe la elevi, la prevenirea abandonului şcolar;

 

 II. Contextul național al sistemului educațional din România din perspectiva dezideratelor europene pentru perioada 2020-2030

II.1 Politicile în domeniul educației

Prioritatea generală din programul de guvernare actual este de a asigura un cadru normativ previzibil şi stabil în sistemul de educaţie. Pe termen scurt, decidenții politici vor lua doar măsurile urgente, cu caracter reparatoriu sau care pot creşte calitatea procesului educaţional, fără a genera instabilitate pentru elevi, profesori sau societate. Ulterior, obiectivul politicii educaționale va fi punerea în practică a viziunii şi strategiei din proiectul „România educată”.

          Obiective generale:

O1. Se va prioritiza componenta de echitate şi abordările pedagogice centrate pe elevi/studenţi în scopul de a combate cele trei mari crize din educaţia românească: rata ridicată de părăsire timpurie a şcolii, rezultatele slabe ale elevilor la testările naţionale şi internaţionale şi rata de analfabetism funcţional, măsurată la vârsta de 15 ani.

O2. În vederea corelării programelor de studii cu cerinţele de pe piaţa muncii, se vor dezvolta parteneriatele cu partenerii socioeconomici cu scopul dezvoltării programelor din învăţământul profesional dual şi cel universitar, astfel încât să existe corelarea într-o măsură mai mare cu economia reală şi cu priorităţile pe termen mediu şi lung ale României.

 

        Priorităţi pe termen scurt în învăţământul preuniversitar:

  1. Realizarea unei analize, împreună cu ministerele de resort, care să conducă la adaptarea legislaţiei specifice şi sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea realizării condiţiilor pentru obţinerea cu celeritate a avizelor şi autorizaţiilor sanitare şi de securitate la incendiu pentru unităţile de învăţământ;
  2. Refacerea capacităţii administrative a Ministerului Educaţiei prin evaluări ale personalului şi ocuparea prin concurs a funcţiilor;
  3. Organizarea concursului de directori pentru anul 2020/2022 şi limitarea practicii de delegare în interesul învăţământului;
  4. Adoptarea planului-cadru şi realizarea programelor pentru învăţământul liceal prin continuarea efortului de reformă curriculară;
  5. Realizarea de urgenţă a documentelor în vederea demarării licitaţiilor pentru manualele şcolare, pentru a nu repeta greşelile trecutului, iar generaţia de elevi care acum este în clasa a VII-a să nu mai fie una de sacrificiu;
  6. Revenirea la cadrul legislativ care permite corectarea lucrărilor la evaluarea naţională şi la bacalaureat în centre de evaluare din alte judeţe decât cele în care se susţin probele;
  7. Revenirea la legislaţia de organizare a evaluării naţionale anterioară măsurilor de direcţionare forţată în învăţământul profesional a elevilor care nu obţin media 5 în procesul de admitere în învăţământul liceal;
  8. Compatibilizarea evaluărilor naţionale cu programele şcolare, respectiv cu evaluările din timpul anilor de studiu;
  9. Debirocratizarea activităţii cadrelor didactice prin reducerea numărului de „hârtii” şi promovarea calităţii în educaţie prin realizarea unui act educaţional bun şi centrat pe nevoile elevului;
  10. Aplicarea efectivă a metodologiei pentru combaterea segregării şcolare;
  11. Realizarea unui parteneriat real al ministerului cu toţi actorii educaţionali (elevi, părinţi, profesori, sindicate);
  12. Extinderea etapizată a programului „Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de „After-school” publice şi private, inclusiv prin crearea cadrului legislativ favorabil;
  13. Profesionalizarea carierei didactice prin demararea programului de masterat didactic în cele mai adecvate universităţi;
  14. Extinderea programelor de învăţământ profesional-dual prin adecvarea cadrului instituţional existent şi stimularea parteneriatului cu mediul privat, pentru nivelele de calificare 3, 4 şi 5;
  15. Iniţierea unor eforturi guvernamentale pentru deblocarea decontului navetei elevilor şi cadrelor didactice şi pentru finanţarea transportului şcolar intrajudeţean;
  16. Promovarea măsurilor care sprijină digitalizarea sistemului de educaţie şi focalizarea pe utilizarea tehnologiilor IT pentru procesul de predare-învăţare şi pentru managementul educaţional.

 

 

            România a elaborat Strategia Educaţiei pentru Dezvoltare Durabilă, pe baza recomandărilor Strategiei UNECE, care detaliază obiectivele şi direcţiile de acţiune specifice în acest domeniu.

Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE-27 în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate unde ţintele sunt cele ale UE.

 

(Sursa HOTĂRÂREA  Nr. 22/2019 din 4 noiembrie 2019 pentru acordarea încrederii Guvernului, PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL  NR. 888 din 4 noiembrie 2019)

 

Uniunea Europeană acordă o mare importanță promovării continue a educației și formării. În politicile educaționale europene, accesul la educația și formarea de calitate reprezintă o prioritate și un motor al creșterii economice, al coeziunii sociale, al cercetării și al inovării și sporește semnificativ perspectivele de dezvoltare personală ale beneficiarilor săi.

În Uniunea Europeană, sistemele de educație și formare sunt organizate și puse în aplicare de către statele membre. Deși responsabilitatea pentru sistemele de educație și formare revine fiecărui stat în parte, rolul UE este acela de a le sprijini și de a le suplimenta capacitățile. Prin urmare, UE sprijină statele membre prin cooperarea în materie de politici (prin intermediul cadrului ET 2020) și prin instrumente de finanțare. Printre acestea se numără programul Erasmus+ și fondurile structurale și de investiții europene. În același timp, UE contribuie la crearea unui Spațiu european al educației care să consolideze rezultatele educaționale și mobilitatea în scop educațional, să promoveze valorile comune și să faciliteze recunoașterea reciprocă a diplomelor între țările participante. Educația și formarea profesională formează o componentă vitală a agendei socioeconomice mai largi a UE.

Carta drepturilor fundamentale a UE, care are aceeași valoare juridică ca tratatele (articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană), prevede că „orice persoană are dreptul la educație, precum și la accesul la formare profesională și formare continuă” (articolul 14) și că „orice persoană are dreptul la muncă și dreptul de a exercita o ocupație aleasă sau acceptată în mod liber” (articolul 15).

În politicile și acțiunile sale, Uniunea trebuie să țină seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat de educație și de formare profesională.

Astfel, obiectivele strategice pe termen lung ale UE în domeniul educației și formării profesionale, așa cum au fost stabilite în concluziile Consiliului din 12 mai 2009, sunt:

  • realizarea în practică a învățării pe tot parcursul vieții și a mobilității;
  • îmbunătățirea calității și a eficienței educației și formării;
  • promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active;
  • consolidarea creativității și inovației, inclusiv a antreprenoriatului, la toate nivelurile de educație și de formare profesională.

Politicile din domeniul educației și formării profesionale au fost, în mod special, stimulate odată cu adoptarea Strategiei Europa 2020. În domeniul educației și formării profesionale, Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării (ET 2020) prezintă în linii mari instrumentele și procedurile pentru cooperarea la nivelul UE.

În 2016, Comisia Europeană a publicat o Comunicare privind o nouă agendă pentru competențe în Europa (COM(2016)0381), în care aceasta propune 10 acțiuni pentru ca persoanele să asimileze competențele necesare pe piața forței de muncă:

  • o garanție de competențe pentru a-i ajuta pe adulții slab calificați să dobândească un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale;
  • o revizuire a Cadrului european al calificărilor;
  • o „Coaliție pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital”, cu scopul de a sprijini cooperarea între părțile interesate din domeniile educației, ocupării forței de muncă și industriei;
  • un „Plan de cooperare sectorială în materie de competențe”, în vederea îmbunătățirii informațiilor referitoare la competențe;
  • un „Instrument de stabilire a profilului de competențe al resortisanților din țările terțe” – pentru a sprijini identificarea timpurie și stabilirea profilului competențelor și calificărilor migranților;
  • sprijinirea învățământului profesional și a formării profesionale, în special prin organizarea de evenimente și activități în cadrul Săptămânii europene a competențelor profesionale;
  • revizuirea Recomandării privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții;
  • o revizuire a cadrului Europass;
  • o propunere de recomandare privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea performanțelor absolvenților după experiențele legate de educație și de formare;
  • analiza și schimbul de bune practici pentru gestionarea circulației între țări a persoanelor cu un nivel ridicat de competențe și calificări („fluxul creierelor”).

În mai 2018, în urma Summitului de la Göteborg, Comisia a publicat o comunicare intitulată „Construirea unei Europe mai puternice: rolul politicilor în domeniul tineretului, educației și culturii” (COM(2018)0268). Ea prezintă viziunea asupra construirii unui „Spațiu european al educației”, care include, printre altele, o propunere de recomandare a Consiliului privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate.

Politica educațională de formare a resursei umane prin Erasmus+ face parte dintre prioritățile domeniului educațional, pentru perioada 2014-2020 – 2030.

Obiectivele specifice urmărite de programul Erasmus+ sunt:

  • să îmbunătățească nivelul competențelor și abilităților de bază, cu un accent deosebit pe relevanța acestora pentru piața muncii și contribuția lor la coeziunea societății;
  • să promoveze creșterea calității, excelența în inovare și internaționalizarea la nivelul instituțiilor din domeniul educației și formării profesionale;
  • să promoveze crearea și popularizarea unui sistem european de învățare continuă menit să vină în completarea reformelor politice de la nivel național;
  • să consolideze dimensiunea internațională a educației și formării;
  • să îmbunătățească predarea și învățarea limbilor străine.

 

În sectorul educației, aceste obiective sunt urmărite printr-o serie de acțiuni-cheie:

  • Acțiunea-cheie 1: mobilitatea persoanelor în scopul învățării;
  • Acțiunea-cheie 2: cooperarea pentru inovare și schimbul de bune practici;
  • Acțiunea-cheie 3: sprijinul pentru reforma politicilor.

 

Planul de acțiune pentru educația digitală

            Comisia Europeană a adoptat un Plan de acțiune pentru educația digitală care include 11 acțiuni menite să sprijine utilizarea tehnologiei și dezvoltarea competențelor digitale în sectorul educației.

Planul de acțiune se articulează în jurul a trei priorități și definește măsurile prin care statele membre pot fi ajutate să facă față provocărilor și să profite de oportunitățile oferite de educație în era digitală:

O mai bună utilizare a tehnologiilor digitale în procesul de predare și de învățare (acțiunile 1-3)

Acțiunea 1 – Conectivitate în școli

Acțiunea 2 – Instrumentul de autoevaluare SELFIE și programul de mentorat pentru școli

Acțiunea 3 – Calificări semnate digital

Dezvoltarea competențelor și aptitudinilor digitale (acțiunile 4-8)

Acțiunea 4 – Centrul de învățământ superior

Acțiunea 5 – Competențe în materie de știință deschisă

Acțiunea 6 – Săptămâna UE a programării în școli

Acțiunea 7 – Securitate cibernetică în educație

Acțiunea 8 – Formarea în domeniul competențelor digitale și antreprenoriale pentru fete

Îmbunătățirea educației cu ajutorul unei analize mai bune a datelor și a unei viziuni prospective (acțiunile 9-11)

Acțiunea 9 – Studii privind TIC în educație

Acțiunea 10 – Inteligență artificială și analiză

Acțiunea 11 – Previziuni strategice

(Sursa:https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/139/educatie-si-formare-profesionala https://ec.europa.eu/info/education/policy-educational-issues/setting-objectives-and-measuring-progress_ro )

Sari la conținut