PROGRAM DE GUVERNARE 2017-2020 – EDUCAȚIE

EXTRAS DIN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 496/29.VI.2017

CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI „Educația este tot ce vezi și ce auzi”, spunea marele patriot Nicolae Iorga. Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educația începe la naștere și continuă toată viața prin acumularea în cunoaștere.

            În toate domeniile din societate, ritmul schimbărilor, amplitudinea acestora, precum și imprevizibilitatea absolută a problemelor cu care se confruntă omenirea impun dezvoltarea și cultivarea competențelor și abilităților care să permită celui supus provocărilor să fie capabil de permanentă adaptare. Internetul, computerele, tabletele, telefoanele inteligente, Facebook-ul, Twitter-ul, Youtube-ul, site-urile comerciale, de educație sau de socializare au transformat cultura și economia întregii lumi. Educația este chemată astăzi să șlefuiască talentul personal al celui școlit, să-i transfere valorile de referință pentru consolidarea caracterului, să-i dezvolte capacitățile creative. Inteligența mamă este cea mai importantă resursă a țării, în același timp singura inepuizabilă. Lumea este modelată de inteligența mamă prin ideile dezvoltate prin cultură, prin creația științifică și tehnică, prin capacitatea umană de a înțelege, a interpreta și a crea lumea în care trăim. Educația trebuie să fie: captivantă, continuă și coerentă. Captivantă poate sa devină pentru cei școliți prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face”, în totală concordanță cu „a ști”, pentru a motiva și a interesa elevul și studentul aflat în procesul de învățare. Continuă — păstrarea interesului și a motivației pe toată durata școlarizării, de la ciclul primar și până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă — prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel național, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne, la toate nivelurile de învățământ, și să aibă o abordare de tip antreprenoriat, cu accent pe creativitate și inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze și să asigure continuitatea abordărilor și prin activitățile extracurriculare și interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv, sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate. În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil. Crearea de noi locuri de muncă, creșterea gradului de ocupare, mai ales în rândul tinerilor, astfel încât aceștia să poată avea o viață profesională și personală împlinită, pot fi realizate numai printr-un învățământ ancorat în realitățile pieței muncii, care, pe lângă competențele profesionale, pune accent pe spiritul antreprenorial și competențele socio-emoționale, precum și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții. Nu în ultimul rând, avem în vedere creșterea prestigiului internațional al României, prin valorificarea potențialului domeniului educației și cercetării, spre exemplu, prin sprijinirea tinerilor care pot face performanță, precum și prin internaționalizarea universităților românești. Este absolut necesară creșterea alocărilor bugetare, pe măsura importanței domeniilor educației și cercetării științifice pentru dezvoltarea României moderne, astfel încât să poată fi atinse obiectivele propuse. Eficiența intervențiilor, în ceea ce privește atât rezultatele obținute, cât și resursele investite, nu poate fi atinsă decât prin elaborarea unor politici publice integrate, între domeniul educației, sănătății și cel social.

            MĂSURI 1. Pachetul social garantat pentru educație • Implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor copiilor, de la naștere și până la majorat. • Sprijin acordat părinților privind creșterea nou-născuților, prin asigurarea condițiilor de integrare a copiilor în creșe, respectiv pentru acces în învățământul preșcolar.• Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socioculturală. Investiții: — Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU). — Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar. • Asigurarea accesului la angajare, precum și la programe de calificare a absolvenților care nu au promovat examenul de bacalaureat. • Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente, astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psihomotorii etc.

  1. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie • Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități afterschool. • Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea curriculumului, materialelor didactice și formarea profesorilor.
  2. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități • Extinderea educației antreprenoriale de la școlile vocaționale și tehnologice la toate școlile din România. Pentru elevii care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microîntreprinderi (afaceri de familie etc.) start-up etc. trebuie să fie principala opțiune. Deși este foarte important să adaptăm învățământul vocațional la tradiția economică a unei zone (în sensul existenței angajatorilor acolo), este chiar mai important să îi învățăm pe elevi că ei înșiși pot înființa afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar dacă un angajator nu există. Reînființarea/modernizarea atelierelor-școală pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2017— 2020, Buget estimat: 50 mil. euro) Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci și să exporte produse și servicii.
  • Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare Concursurile pot avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social etc.); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optim perceput de ei între costuri și beneficii. • Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori Este vorba despre o bază de date publică on-line, care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor, în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp. Asistența va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feedback pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii, pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare (oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu). O colaborare bună la nivel local ar trebui să ducă, pe termen mediu, la construirea unor Parteneriate Locale cu Mediul Economic, coordonate de o comisie care să faciliteze găsirea de noi mentori, dar și colectarea feedbackurilor, pentru îmbunătățirea continuă a serviciilor educaționale.
  • Promovarea politicilor publice bazate pe realitățile sistemului, identificate în urma unor studii și analize. • Întărirea capacității de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Național al Calificărilor etc.) și de planificare strategică, pe baza datelor statistice naționale și internaționale etc. • Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educație și a principiului responsabilității publice și întărirea mecanismelor legale de funcționare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local. • Respectarea principiului dialogului social și transparentizarea activității instituțiilor din sistemul de educație și cercetare. • Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice. (Durata: 4 ani; Beneficiari: elevi, studenți, părinți, cadre didactice; Impact și finanțare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern).
  1. Profesori motivați și bine pregătiți • Consolidarea relațiilor de parteneriat între învățământul superior și cel preuniversitar, în formarea inițială și continuă pentru cariera didactică, prin care să se asigure adecvarea conținuturilor și metodelor la nevoile de formare ale cadrelor didactice, cu implicații în dezvoltarea personală și profesională a acestora și creșterea prestigiului profesional al dascălilor. • Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante. • Redefinirea statutului și rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creșterii competențelor profesionale și a contribuției acestora la asigurarea calității procesului educațional. (Durata: 4 ani; Beneficiari: cadre didactice, elevi, părinți; Impact și finanțare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern).
  2. Cadre didactice și cercetători de vârf • Valorificarea adecvată a experienței personalităților academice de marcă, concomitent cu introducerea unor măsuri de stabilizare și motivare a cadrelor didactice tinere. • Dezvoltarea calitativă și cantitativă a masei de cercetători prin formare profesională de înalt nivel științific, inclusiv internațională, bazată pe o infrastructura de cercetare la cel mai înalt nivel al tehnologiei pe plan mondial. • Perfecționarea sistemului fiscal în vederea ridicării gradului de atractivitate a muncii în cadrul entităților de CDI.
  3. Cetățeni activi pe piața muncii • Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii. • Fundamentarea planurilor de școlarizare și a finanțării pe domenii de studiu, în funcție de nevoile pieței muncii. • Revalorizarea învățământului profesional și tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe opțiuni de formare profesională pentru elevi, diferite tipuri de certificări care să asigure acces pe piața muncii și să asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare. • Formarea și dezvoltarea spiritului antreprenorial în învățământul preuniversitar și universitar. • Includerea elementelor de dezvoltare a competențelor socioemoționale pe toate palierele sistemului de educație. • Dezvoltarea stagiilor de practică de specialitate/internship. • Realizarea de activități de orientare și consiliere pentru elevi și studenți, cu accent pe conștientizarea cerințelor pieței muncii. • Operaționalizarea centrelor de consiliere și orientare în carieră în toate universitățile din România.
  4. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării • Implementarea unui proiect-pilot privind învățământul digitalizat. Termen 1 ianuarie 2018. • Crearea condițiilor necesare de confort, siguranță și securitate pentru toți copiii în școli, care să permită inclusiv obținerea autorizațiilor de funcționare (sanitară, ISU), în conformitate cu prevederile legale. • Construcția sau reabilitarea unităților școlare pentru educația timpurie și învățământul primar. • Conectarea tuturor școlilor la internet prin conexiuni de mare viteză. • Realizarea de wireless campusuri, începând cu învățământul liceal. • Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri școlare în centrele de comună la standarde europene. • Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) și a infrastructurii digitale de conținuturi. • Implementarea catalogului electronic. • Modernizarea procesului de predare-învățare cu ajutorul tehnologiilor informațiilor și comunicării, prin dotarea tuturor școlilor, cadrelor didactice și copiilor cu mijloace adecvate. • Dotarea bibliotecilor școlare. • Investiții în infrastructura educațională a școlilor din învățământul profesional și tehnic, prin dezvoltarea unor centre puternice de formare profesională, în acord cu dezvoltarea economică a zonei. • Realizarea unor centre educaționale puternice, care să asigure copiilor/tinerilor servicii de educație până la nivel universitar, după caz, cămin, cantină, bază sportivă și pentru activități sociale, dar și locuințe pentru cadrele didactice, prin finanțare de la bugetul de stat sau/și din fonduri structurale. • Crearea condițiilor optime de studiu pentru elevii cu cerințe speciale, prin adaptarea infrastructurii. • Modernizarea taberelor pentru elevi și studenți concomitent cu creșterea capacității acestora. • Dezvoltarea, mentenanța și înnoirea infrastructurilor de cercetare, în vederea susținerii unei producții științifice crescute și la nivel de excelență, atât în domeniul fundamental, cât și aplicativ. • Program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, palatele copiilor și casele de cultură studențești.
  5. Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar • Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional. • Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie, pentru copiii între 0 și 6 ani, prin curriculum adecvat și cadre didactice bine pregătite, dar și prin implicarea părinților, cu dezvoltarea și furnizarea de cursuri parentale, sau dezvoltarea de măsuri de stimulare financiară. • Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și a abilităților socioemoționale și reducerea încărcăturii de muncă pentru elev, mai ales în afara școlii, cel puțin la nivelul învățământului primar și gimnazial. • Susținerea acelor politici educaționale extrașcolare și extracurriculare care, prin completarea programelor școlare aprobate, să asigure: educația pentru sănătate, educația civică, educația cultural artistică și științifică, educația ecologică, educația prin sport, educația rutieră, educația pentru dezvoltarea durabilă.• Dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru copii în risc de abandon școlar. • Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar non-universitar, prin susținerea acestuia de către stat, în domenii cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României. • Creșterea calității actului educațional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităților de învățământ. • Eliminarea birocrației, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activitățile pedagogice și cele desfășurate strict în interesul elevului. • Generalizarea programului Școală după Școală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale. • Prevenirea și combaterea violenței în școli. • Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar. • Creșterea gradului de calificare, în vederea scăderii șomajului în rândul tinerilor, prin Programul A Doua Șansă — învățământ primar și secundar inferior.
  6. Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar • Asigurarea învățământului pentru minoritățile naționale și pentru grupurile dezavantajate. • Restructurarea curriculumului școlar din perspectivă multiculturală.
  7. Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească — un drept pentru orice român • Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de limbă, cultură și civilizație românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE.
  8. Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia • Finanțarea multianuală corespunzătoare și previzibilă pentru instituțiile de învățământ superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potențial de creștere, pe baza criteriilor de excelență, corelate cu misiunea universității, în vederea creșterii calității actului educațional. • Consolidarea bazei materiale, construcția de cămine studențești noi (30 de cămine studențești) și reabilitarea/ modernizarea sau construcția de cantine studențești. • Stabilirea de măsuri pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, în vederea creșterii participării în învățământul terțiar. • Creșterea calității și relevanței programelor de studii universitare, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului metodologic de autoevaluare și evaluare externă, la toate nivelurile de studii. • Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenți în alegerea unui parcurs academic care să răspundă așteptărilor lor, dar și pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice. • Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilității și transparenței în instituțiile de învățământ superior.
  9. Întărirea prestigiului internațional al universităților românești • Creșterea constantă a numărului de lectorate de limbă, literatură și civilizație românească înființate în universități din Europa, America Latină sau Asia. • Încurajarea internaționalizării universităților românești, prin creșterea calității, dezvoltarea programelor de studii în limbi străine și promovarea ofertei educaționale, în vederea atragerii de studenți străini, inclusiv din țări terțe (peste 20.000 pe an),

precum și pentru furnizarea de forță de muncă calificată pentru companiile care operează în România. • Consolidarea relațiilor tradiționale existente între România și diferitele organisme internaționale în domeniul educației și cercetării, astfel încât să devină un actor regional important, dar și să ofere expertiză pentru țările aflate la începutul reformei învățământului superior.

  1. Excelența în educație • Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței adresate elevilor cu potențial deosebit. • Stabilirea de măsuri pentru studenții cu performanțe deosebite, în vederea valorificării potențialului acestora și atragerii într-o carieră universitară sau de cercetare. • Încurajarea formării polilor de excelență în educație și cercetare, pentru valorificarea mai eficientă a resurselor și creșterea performanțelor universităților românești.
  2. Învățarea pe tot parcursul vieții • Dezvoltarea sistemului de formare continuă, prin programe de formare adaptate cerințelor pieței muncii, relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a beneficiarilor, în condițiile instituirii unui sistem riguros de asigurare a calității. • Dezvoltarea centrelor comunitare de învățare permanentă. • Stimularea participării la programele Erasmus+ în domeniul formării adulților. • Stabilirea unui cadru normativ care să permită acordarea de stimulente adulților care participă la programe de formare pe tot parcursul vieții, precum și companiilor care finanțează participarea angajaților la programe de formare. • Crearea unui cadru de colaborare între toți actorii implicați — guvern, agenții, companii, sindicate, organizații neguvernamentale, în vederea creșterii gradului de informare în societate cu privire la beneficiile ÎPV.
  3. Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora • Acordarea de burse dedicate absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se integrează în sistemul național de învățământ și cercetare, participând la programe de formare doctorală sau postdoctorală, precum și la programe de cercetare inovativă în domenii de specializare inteligentă conform Strategiei Naționale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare. • Consolidarea programelor de educație oferite etnicilor români din străinătate și celor din diaspora, prin acordarea de burse și sprijinirea deschiderii de filiale ale universităților românești. • Crearea unui cadru instituțional coerent și a unui plan de măsuri în vederea permanentizării colaborării cu diaspora științifică românească. • Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educației până cel târziu 1 ianuarie 2018 și vom elabora Legea manualului care să reglementeze achiziția manualelor școlare pentru învățământul preuniversitar.