Bine ați venit pe site-ul ISJ Neamț!
Evocarea actului Unirii din 24 ianuarie1859
Ziua de 24 Ianuarie 1859 rămâne în memoria istoriei naționale ca momentul în care voința românilor din Moldova și Țara Românească a schimbat în fapt actele de cancelarie ale marilor puteri din Europa, făcând posibilă consacrarea europeană a Unirii, prin alegerea în cele două principate, a unui singur domn, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza.
Astăzi, ca și în urmă cu 162 de ani, cuvintele lui Mihail Kogălniceanu, unul dintre participanții activi la actul de înfăptuire a României moderne, își păstrează mesajul, pentru generațiile următoare: „Unirea, spunea M. Kogălniceanu, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că Unirea e actul său individual, proprietatea sa exclusivă; Unirea e actul energic al întregii naţiuni române, e marea noastră conquistă! Şi d’aceea domnilor, nici chiar domnitorului, dar încă unui singur particular, nu-i recunosc şi nici nu-i voi da vreodată dreptul acesta de a zice că el a făcut singur Unirea. Nu, domnilor, Unirea naţiunea a făcut-o…”.
În Ținutul Neamțului, acțiunile unioniste nu au trecut neobservate, ele sunt consemnate în istoria locală, atât cele din perioada 1856-1858, anii premergători Unirii, cât și cele din anul 1859, și mai ales după, datorită actelor de reformă socială, economică şi politică care au urmat.
Comitetul Unirii din Roman, la 17-29 martie 1857, aducea la cunoștința Comitetului central al Unirii din Iaşi, referitor la problema Unirii, că noi „suntem pătrunşi de aceleaşi sentimente, aceeaşi dorinţă şi aceeaşi profesiune de credinţă”. La această luare de poziție se aliază, la 27 martie – 8 aprilie 1857, membrii Comitetului Unirii din Piatra Neamț, care comunicau la Iaşi că vor face totul pentru „triumfarea Unirii şi a candidaţilor de deputaţi în viitoarele alegeri”.
Actul de la 24 ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu Ţara Românească a produs în rândul locuitorilor din Neamț entuziasm și bucurie, din Piatra Neamţ şi Roman se trimit telegrame de felicitare Domnitorului Unirii, în semn „de bucurie şi respect pentru binele întregii naţiuni române”.
Sărbătorirea marelui eveniment la Piatra Neamț a avut loc în seara zilei de 26 ianuarie 1859, aşa cum reiese dintr-o sursă istorică care aparține arhivei județene, respectiv fondul „Primăria oraşului Piatra Neamţ”, în „Darea de seamă a Poliţiei oraşului Piatra Neamţ” din 30 ianuarie 1859, dosarul 5/1858-1859, fila 13. Spre frumoasă reamintire transcriem mai jos un fragment din documentul menționat:
„Sara, oraşul, cu toate mahalalile lui şi din munţii din pregiur s-au luminat cu ce mai briliantă luminaţie, plăcută la priviri care au şi eczistat pînă către ziuă. Pe lîngă care, atît orăşănii, cum şi locuitorii de prin megieşitele sate, ce să adunaseră, făcîndu-să grupi calificate în mai multe şi numeroase partizi, benchetue pi toate uliţili prin veselie şi cântece di muzici, fluiere, cimpoai şi cântici vocale, iar di pi munţi să răsune în vale buciumile ci aşăzasă. Prin care toate aceste să asalte Vivat Unire şi strigîndu-să Ura. Să trăiască Domnul nostru Alecsandru Ioan. O aşa frumoasă luminarisire şi pitrecire însuşi bătrînii au arătat că merită a fi însămnată spre neuitare. Pentru că în timpul vîrstii lor nu li s-au prilejuit a vide ”.
Iluminarea orașului a fost posibilă datorită celor „şapte putini” de păcură aşezate la Eforie, la Şcoala publică (Şcoala primară nr.1 băieţi, mai târziu) şi pe vârfurile dealurilor Cozla şi Pietricica, aşa cum se arată în jurnalul din 26 ianuarie 1859 al Sfatului orășenesc din Piatra Neamț.
Nicolae Grigorescu, aflat la mănăstirea Agapia pentru efectuarea picturii din Biserica Mănăstirii, la aflarea veștii dublei alegeri ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, a ieșit în mijlocul satului unde, împreună cu sătenii, a jucat Hora Unirii, cu mare bucurie.
La Roman, Târgu Neamţ şi Bicaz, în satele din jur, au avut loc demonstrații populare spontane, retrageri cu torţe, pentru care autoritățile acordă cu generozitate aprobare publică, ca semn al unei bucurii împărtășite de tot poporul.
Acestea sunt foloasele istoriei, să ne mențină atenția asupra eforturilor pe care națiunea română le-a făcut, întru marea sa devenire, să ne învețe lecția demnității și a continuității!
La mulți ani, Națiune Română, cinste celor care te-au desăvârșit ca Stat!
