CONSTRUIM VIITORUL PRIN EDUCAŢIE DE CALITATE!

Misiune Viziune Prioritati si politici promovate Valori și principii Codul de etică Program de guvernare
Sun Mercury Venus

MISIUNEA

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ se sprijină pe patru piloni de susţinere instituţională:  ELEVUL, PROFESORUL, ŞCOALA şi COMUNITATEA  iar dezideratul principal al şcolii este acela de a răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi profesională  ale elevilor…. Citește mai mult

VIZIUNEA

Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ este instituţia care tinde să devină garantul calităţii şi eficienţei procesului educaţional nemţean, având ca priorităţi aplicarea politicilor educaţionale elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, valorificarea potenţialului creativ al copiilor şi tinerilor,… Citește mai mult

PRINCIPALELE PRIORITĂŢI ŞI POLITICI PROMOVATE DE ISJ NEAMŢ/ 2016-2020

Monitorizare şi consiliere, în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei la nivelul unităţilor şcolare din Neamţ, pentru a atinge obiectivele strategiei naţionale adoptate de MEN,  strategie care are la bază patru piloni strategici: Pilonul 1: Asigurarea accesului …Citește mai mult

VALORI ŞI PRINCIPII

Proiecţia strategică de dezvoltare a învăţământului din judeţul Neamţ pentru intervalul de timp 2016-2020, impune adoptarea acelor măsuri care să conducă la eficientizarea întregii activităţi prin promovarea unor valori şi principii adecvate: aspiraţia spre performanţă,… Citește mai mult

CODUL DE ETICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art.1. – (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare ,,Cod”) este elaborat în baza art. 10 şi art. 16 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare …Citește mai mult

PROGRAM DE GUVERNARE 2017-2020 – EDUCAȚIE

EXTRAS DIN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 496/29.VI.2017 CAPITOLUL POLITICI ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI „Educația este tot ce vezi și ce auzi”, spunea marele patriot Nicolae Iorga. Privim educația ca un factor strategic…Citește mai mult

 

Bine ați venit pe site-ul ISJ Neamț!

1 DECEMBRIE – ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

99 DE ANI DE UNITATE STATALĂ

          Se împlinesc 99 de ani de când peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Alba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României.

          1 decembrie este Ziua Națională a României, potrivit Constituției din 2003, articolul 12, alineatul 2. Această zi a fost adoptată anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, fiind o sărbătoare publică a României.

La 1 decembrie 1918, Adunarea Națională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegați, și sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colțurile Ardealului și Banatului, a adoptat o Rezoluțiune care consfințește unirea tuturor românilor din Transilvania și întreg Banatul (cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre) cu România.

Ziua de 1 decembrie 1918 marchează victoria luptei românilor pentru întregirea ţării, care vine să încununeze acțiunile precedentele ale fraților din Basarabia (27 martie 1918) și Bucovina (15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorizat conjunctura internațională creată în urma Primului Război Mondial și s-a afirmat în contextul mișcării de eliberare a popoarelor și al victoriei principiului naționalităților în Europa. Marea Unire a tuturor românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228 de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.

Rezoluția votată de Marea Adunare Națională, proclama:

Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918

  1. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
  2. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

  1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
  2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
  3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
  4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
  5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
  6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.
  7. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.
  8. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.
  9. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

  1. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

Pregătirea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia s-a făcut într-un timp relativ scurt şi a constituit momentul de apogeu al luptei naţionale a românilor. Această adunare a fost un eveniment revoluţionar în cadrul căruia au fost ridicate probleme care stăteau în faţa poporului român: desăvârşirea statului naţional unitar român, înfăptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalităţii în drepturi pentru naţionalităţile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic. Astfel Marea Adunare Naţionala, simbol al afirmării poporului de a-şi hotărî singur soarta, a fost convocată pentru ziua de 1 decembrie 1918.

Astăzi, ziua de 1 Decembrie este o zi a manifestărilor speciale este o zi încărcată de istorie, în care ne omagiem eroii din trecut şi vorbim despre viitor.

Pentru noi toţi, Ziua Naţională a României reprezintă un prilej în plus de a ne afirma identitatea națională și de a aduce pilde de patriotism ca model de viață pentru tinerii noștri.

 

La mulți ani, România! La mulția ani, români!

 

INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL

PROF. DR. VIOREL STAN